Asociația CREDERE privește cu deosebită îngrijorare asupra intenției Guvernului României de a introduce un nou indice de referință pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei, prin adoptarea unui Proiect de Ordonanță de Urgență care vizează modificarea principalelor acte normative în materie de creditare: Ordonanță de Urgență nr. 50/2010 privind creditele de consum și Ordonanța de Urgență nr. 52/2016 privind creditele ipotecare. Aceste modificări ar urma să fie adoptate în prima ședință de Guvern din această săptămână, la pachet și în strânsă legătură cu modificările aduse taxei aplicate pe activele financiare ale băncilor.

Potrivit Proiectului de Ordonanță de Urgență publicat de către Ministerul Finanțelor Publice, indicele de referință ROBOR va continua să se aplice contractelor de credit în lei cu dobândă variabilă, aflate în derulare, în timp ce pentru noile contracte de credit va apărea un nou indice de referință, nenumit, care ar trebui să asigure un grad mai mare de transparență și predictibilitate pentru consumatori. Pe cale de consecință, consumatorii care au un contract de credit în derulare vor putea beneficia de trecerea la noul indice de referință doar dacă refinanțează respectivul credit, ceea ce presupune nu doar o reanalizare a situației veniturilor consumatorilor și reevaluarea garanțiilor (dacă este cazul), dar și costuri suplimentare însemnate care țin de procesul de refinanțare. Apreciem că măsura propusă de către Ministerul Finanțelor Publice va conduce, pentru creditele nou acordate, la creșterea marjei de dobândă care intră în componența dobânzii variabile, întrucât băncile vor sesiza oportunitatea de a își consolida profitul, prin includerea în marja de dobândă a diferenței pozitive dintre indicele de referință ROBOR și noul indice de referință propus de către Ministerul Finanțelor Publice.

În contextul în care oficialii Băncii Naționale a României aveau în vedere posibilitatea de a modifica metoda de calcul a indicelui ROBOR – stabilită prin norme și regulamente emise de BNR – și având în vedere discuțiile din spațiul public care evocă nereguli în privința stabilirii acestui indice prin raportare la cotații, nu înțelegem rațiunea pentru care nu s-a ajuns la un consens interinstituțional, între Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât metoda de calcul a indicelui ROBOR să fie modificată prin corectarea normelor și regulamentelor BNR. Cu alte cuvinte, indicele ROBOR ar fi fost păstrat pentru toate contractele de credit în lei cu dobândă variabilă (inclusiv cele în derulare), iar transparența ar fi fost asigurată prin trecerea de la metoda de calcul bazată pe cotații la cea bazată pe tranzacții. În această ipoteză, modificările la cele două ordonanțe de urgență nu ar mai fi fost necesare, iar contractele în derulare, de principiu, s-ar fi modificat de drept, cu impact pozitiv asupra consumatorilor și fără a afecta interesele băncilor.

Considerăm că, din perspectiva consumatorilor, ar trebui să analizăm cu mare atenție de ce băncile din România au preferat să lege dobânda variabilă pentru creditele în lei exclusiv de indicele de referință ROBOR, în detrimentul dobânzii de referință publicate de BNR (actualmente dobânda de politică monetară), în contextul în care dispozițiile Ordonanței de Urgență nr. 50/2010 și Ordonanței de Urgență nr. 52/2016 prevăd ambele posibilități de compunere a dobânzii variabile într-un contract de credit în lei.

Având în vedere că Proiectul de Ordonanță de Urgență are o componentă vizibilă care ține de protecția consumatorilor, ne exprimăm speranța că Guvernul României va ține seama de poziția exprimată de asociația noastră și, totodată, ne manifestăm intenția de a participa la orice discuție ori dezbatere care vizează acest proiect, alături de profesioniștii din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și orice alți actori interesați de subiect. Menționăm că ne vom manifesta această intenție și în scris, prin depunerea unei solicitări oficiale la Ministerul Finanțelor Publice. Această dezbatere este absolut necesară dacă ținem cont de faptul că, până în prezent, toate discuțiile au fost purtate cu reprezentanți ai industriei bancare și ai Băncii Naționale a României, însă nici unii, nici ceilalți, nu au ca prerogativă protecția consumatorilor de servicii financiar-bancare.

Echipa CREDERE