Știrile despre faptul că BNR scade sau crește dobânda de referință par să fie cele mai importante informații așteptate de economiști. Scăderea dobânzilor la credite sau creșterea dobânzilor la depozite sunt veștile bune pentru consumatori. Care sunt însă legăturile dintre toate aceste tipuri de dobândă și cum ne influențează ele viața? Speram să lămurim totul în acest articol – ghid.
Rata dobânzii de politică monetară stabilită de BNR (sau rata dobânzii de referinţă *)
* Începand cu 1 septembrie 2011, rata dobânzii de referinţă a devenit egală cu rata dobânzii de politică monetară
Ex: La data de 18 ian. 2021, rata dobânzii de politică monetară stabilită de BNR este de 1,25%/an.
Rata dobânzii de politică monetară reprezintă rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale BNR. În prezent, acestea sunt operaţiunile repo pe termen de o săptămână, derulate prin licitaţie la rată fixă de dobândă.
Ce sunt operațiunile repo?
BNR cumpără de la băncile comerciale active (ex: titluri de stat), așadar oferă bani băncilor comerciale care se angajează să răscumpere aceste active la o dată ulterioară și la un preț stabilit la data tranzacției.
Exemplu: Presupunem că Banca Transilvania are nevoie de 5 mil lei şi dispune de titluri de stat în valoare de 5 mil lei. BNR cumpără titlurile de stat ale Băncii Transilvania şi oferă în schimbul lor, cele 5 mil lei. La scadență, Banca Transilvania va răscumpăra titlurile de stat plătind 5 mil lei plus dobânda repo.
Rata dobânzii de politică monetară stabilită de BNR influențează cantitatea de monedă aflată în circulație, a cursului de schimb valutar, a dobânzilor din piață și a altor indicatori.
Ce se întâmplă când coboară rata dobânzii de politică monetară?
Atunci când rata dobânzii de politică monetară coboară, ea stimulează interesul băncilor comerciale de a se refinanța, deci de a solicita sume mai mari cu împrumut. Aceste împrumuturi sunt folosite de băncile comerciale pentru a credita economia, adică populația și companiile. Împrumutând mai mulți bani de la băncile comerciale, populația consumă mai mult iar companiile folosesc banii pentru investiții. O astfel de politică monetară – bazată pe o rată scăzută a dobânzii – stimulează deci economia și are ca rezultat creșterea PIB-ului. Totodată, mai mulți bani în economie înseamnă creșterea masei monetare. Băncile comerciale se împrumută așadar cu dobânzi mai mici, ceea ce aduce beneficii populației și companiilor care se pot împrumuta și ele cu dobânzi mai mici.
Ce se întâmplă când crește rata dobânzii de politică monetară?
În cazul invers, atunci când rata dobânzii de politică monetară crește, BNR descurajează băncile comerciale să se împrumute la fel de mult, crescând deci „costul” acestor împrumuturi. Băncile comerciale oferă mai departe, populației și companiilor, împrumuturi cu rate mari de dobândă. Așadar, nici companiile și nici populația nu mai sunt încurajate să se împrumute, motiv pentru care investițiile și consumul se reduc. În consecință, creșterea economică este temperată.
Mai există încă doua dobânzi de referință legate de politica monetară. Acestea sunt:
Rata dobânzii pentru Facilitatea de creditare / Rata dobânzii pentru Facilitatea de depozit – stabilite de BNR
Facilitatea de creditare : băncile pot obține credite cu scadența de o zi de la BNR, la o rata de dobândă predeterminată. BNR afișează la data de 18.ian 2021 o rată de dobândă (Lombard) de 1,75% / an pentru facilitatea de creditare.
Facilitatea de depozit: Plasarea unui depozit cu scadenta de o zi la BNR, la o rata de dobândă predeterminată. BNR afișează la data de 18.ian 2021 o rată de dobândă de 0,75% / an pentru facilitatea de depozit.
În concluzie, faptul că BNR a scăzut rata dobânzii de politică monetară se poate vedea prin ofertele mai avantajoase la creditele acordate de către băncile comerciale (dobânzi mai mici la credite). Deşi banca centrală poate controla ratele dobânzilor pe termen scurt, economia reală este influenţată cu precădere de ratele dobânzilor pe termen mediu şi lung practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase sau pentru creditele acordate clienţilor. Efectele modificării ratei de dobândă a politicii monetare se vor vedea cu întârziere în cazul populației.
Dobânzile la creditele acordate populației – stabilite de băncile comerciale
Dobânzile pe care le plătesc consumatorii pentru creditele luate de la bănci sunt stabilite de fiecare bancă în parte si afisate in cadrul „ofertelor existente”. Aceste dobânzi sunt frecvent promovate în reclame, pe site-urile băncilor, în sucursale.
Dobânda pentru un credit este compusă din marja băncii (costurile, marja de profit care vă reveni acționarilor acelei bănci) și un indicator de referință stabilit prin lege (ROBOR, pentru creditele acordate înainte de mai 2019; IRCC – noul indice de referință stabilit prin OUG nr 19/ 2019)
Așadar dobânda menționată în contracte poate să fie:
- fixă (ex: 4,5% / an )
- variabilă, adică este compusa din marja băncii și un indice de referință ( IRCC sau ROBOR); ex: dobândă variabila de 6,88% = marja de 5% + IRCC 1,88%).
Care este diferența intre ROBOR și IRCC? Ce înseamnă DAE?
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate)
ROBOR – rata de referinţă calculată de către Reuters; se calculează zilnic că medie aritmetică a cotațiilor de rata de dobândă pentru RON, utilizate de zece bănci mari din Romania, fiind rata de dobândă la care o banca împrumută lichiditate altor bănci. Mai exact, zeci bănci mari comunica rata de dobândă la care sunt dispuse să se împrumute între ele, iar acele date sunt preluate și calculate și devin indicatorul ROBOR.
IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG nr.19/2019)
IRCC se calculează ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor zilnice ale tranzacțiilor pe piața monetară interbancară, determinate pentru trimestrul anterior. Mai exact, acest indicator ține cont de ratele dobânzilor la care băncile se împrumută efectiv intre ele.
Ex: la data de 18 ian 2021, ROBOR 3M este de 1.59%, iar IRCC este de 1,88%.
Dar consumatorul nu plătește doar dobândă menționată în contract, ci poate să plătească și alte comisioane, taxe ( taxă de analiză dosar, comision de administrare, comision de procesare, comision de închidere dosar, comision de retragere a banilor, comision de interogare sold). Astfel, pentru a compara în mod eficient ofertele de credit din partea băncilor comerciale (sau IFN-urilor) consumatorii trebuie să analizeze DAE.
DAE – Dobânda Anuală Efectivă
Dobânda Anuală Efectivă (DAE) este un indicator care exprimă costul real al unui credit, pe care băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-urile) sunt obligate să-l afișeze, astfel încât consumatorii să poată compara eficient mai multe oferte, pentru a o alege pe cea mai convenabilă.
De ce trebuie să analizam DAE atunci când alegem un credit? Fiindcă marja + IRCC poate să fie mai mică la banca X față de banca Y, dar comisioanele băncii X pot să fie mai mari decât ale băncii Y. În consecință, DAE ar putea fi mai mare la banca X, cea cu dobândă la credit mai mică.
De ce DAE afișat de către IFN-uri pentru creditele pe termen scurt sunt așa de mari?
IFN-urile oferă sume de bani mai mici, pentru perioade scurte de timp, încasând o dobândă mare. Iată mai jos un exemplu de ofertă cu DAE de ~1545% . Pentru o sumă împrumutată de 2000 de lei, perioada de rambursare fiind de 30 zile, consumatorul trebuie să returneze 2616 lei. Îl costa deci 616 lei să beneficieze 30 zile de banii împrumutați. Iar dacă banii nu sunt returnați la scadență, dobânda penalizatoare + dobânda creditului se acumulează la suma care trebuie returnată.
Dobândă zero sau negativă la credite. Care este explicația?
Pare o poveste incredibilă să iei un împrumut și banca să iți ofere bani, în loc să iți solicite dobândă, nu-i așa? Este posibil, dar nu se întâmplă în România. Dobânda zero sau negativă pentru credite (în special creditele ipotecare) înseamnă că banca este dispusă să plătească doar pentru că tu să te împrumuți. Banca nu plătește consumatorului o dobândă lunară, ci mai degrabă consumatorul va returna băncii o sumă mai mică decât cea împrumutată inițial.
De ce ar face o bancă comercială acest lucru? Băncile ar putea recurge la aceasta măsură din dorința de a:
- Stimula consumatorii să facă împrumuturi pe termen lung, imobilul consumatorului fiind garanție a împrumutului
- Să stimuleze circulația banilor în economie, adică ar crește lichiditatea.
Evident, această decizie ar depinde direct de rata dobânzii de politică monetară și de alte mecanisme de politică monetară pe care BNR le folosește. Pentru ca un consumator să returneze băncii o suma mai mică decât cea împrumutată, ar însemna că indicatorul IRCC să fie negativ și să fie mai mare decât marja. Ex: marja de 1% + IRCC de -2%, ar însemna o dobândă de -1%. În plus, ar însemna ca banca să nu încaseze alte taxe și comisioane. În prezent, În Romania, rata de dobândă negativă la creditele oferite de bănci este pozitivă.