x

DOCUMENT Curtea de Apel Cluj sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a tranșa situația dosarelor ce au ca obiect înghețarea cursului de schimb.

În dosarul nr. 196/1285/2017, prin încheierea din 27.12.2018 atașată acestui articol, Curtea de Apel Cluj sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu 3 întrebări preliminare care ar putea avea un impact semnificativ asupra dosarelor care vizează înghețarea cursului de schimb LEU-CHF la valoarea de la momentul acordării împrumuturilor:

1. Art.1 pct. 2 din Directiva nr. 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul în care nu se opune ca o clauză contractuală care preia o normă supletivă de la care părţile puteau deroga, dar în concret nu au derogat pentru că nu a existat nicio negociere asupra ei, aşa cum este în cazul concret analizat clauza care impune restituirea creditului în aceeaşi monedă străină în care creditul a fost acordat, să fie analizată din perspectiva caracterului abuziv?

2. În contextul în care, la acordarea creditului în monedă străină, consumatorului nu i-au fost prezentate calcule/predicţii cu privire la impactul economic pe care o eventuală fluctuaţie a cursului de schimb îl va avea cu privire la obligaţiile totale de plată din contract, se poate susţine cu temei că o astfel de clauză, de preluare în întregime a riscului valutar de către consumator (în temeiul principiului nominalismului), este clară şi inteligibilă şi că profesionistul/banca şi-a îndeplinit cu bună credinţă obligaţia de informare a cocontractantului său, în condiţiile în care gradul maxim de îndatorare al consumatorilor impus de către banca Națională a României a fost calculat prin raportare la cursul de schimb de la data acordării creditului?

3. Directiva nr. 93/13/CEE şi jurisprudenţa dezvoltată în baza ei, precum şi principiul efectivităţii, se opun ca, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze privind suportarea riscului valutar, contractul să continue nemodificat? Care ar fi modificarea posibilă pentru înlăturarea clauzei abuzive şi respectarea principiului efectivităţii?

Argumentația Curții de Apel Cluj are în centru anihilarea principiului nominalismului monetar, majoritatea instanțelor din țară noastră considerând că intervenția acestui principiu în contractele de credit în franci elvețieni nu ar putea conduce la concluzia că o clauză de risc valutar este abuzivă. Pe cale de consecință, ca urmare a intervenirii principiului nominalismului monetar, instanțele nu pot trece la pasul următor care ar viza neîndeplinirea obligației de informare de către bănci cu privire la riscurile asociate unui contract de credit în valută, în sensul cauzei C-186/16 Andriciuc.

Având în vedere că practica din instanțe (în dosarele care vizează înghețarea cursului de schimb la valoarea de la momentul acordării împrumutului) este într-o majoritate covârșitoare favorabilă băncilor, sfatul Echipei CREDERE este să aveți o discuție cu avocatul dumneavoastră și să cereți suspendarea propriului proces (în temeiul art. 413 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă) până când se pronunță Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe întrebările transmise de Curtea de Apel Cluj (cauza C-81/19). Estimăm că, din acest moment, va dura circa 12-24 luni până când vom avea o hotărâre pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Intrebari preliminare CJUE Curtea de Apel Cluj Cauza C 81

Folosim cookies pentru o buna functionare a website-ului nostru.

De asemenea, folosim Google Analytics pentru monitorizare site.