x

[DOCUMENT] Recursul în dosarele dintre bănci și consumatori: Curtea de Apel Cluj sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Litigiile dintre bănci și împrumutați - fie că vorbim despre dosare care au ca obiect anularea unor clauze abuzive (dobânzi, comisioane, riscul valutar etc.), fie că vorbim despre darea în plată în condițiile Legii 77/2016 – au fost date peste cap de mai multe decizii contradictorii pronunțate de către Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Înainte de a extrage câteva concluzii, vă prezentăm, în ordine cronologică, următoarele decizii relevante, în cazul în care veți dori să aprofundați problema recursurilor:

  1. Decizia CCR nr. 369/30.05.2017
  2. Decizia ICCJ nr. 52/18.06.2018
  3. Decizia CCR nr. 454/04.07.2018
  4. Decizia CCR nr. 874/18.12.2018

Astfel, potrivit acestor decizii:

a) în dosarele înregistrate la instanță anterior datei de 20 iulie 2017 și pentru care decizia din apel a fost pronunțată după data de 20 iulie 2017 inclusiv, există posibilitatea pentru părți să declare recurs, această cale de atac fiind admisibila (cu mici excepții determinate de decizia ICCJ 52/18.06.2018).

b) în dosarele înregistrate la instanță anterior datei de 20 iulie 2017 și pentru care decizia din apel a fost pronunțată anterior datei de 20 iulie 2017, recursul nu este admisibil.

c) în dosarele înregistrate la instanță între 20 iulie 2017 – 20 decembrie 2018, recursul este admisibil, ceea ce înseamnă că dosarele vor avea 3 etape: fond, apel, recurs (cu mici excepții determinate de decizia ICCJ 52/18.06.2018).

d) pentru dosarele înregistrate la instanța de judecată începând cu 21 decembrie 2018, recursul devine inadmisibil, dosarele în materie de consumatori urmând să aibă 2 etape: fond și apel. Modificarea este determinată de intrarea în vigoare a Legii 310/2018.

Majoritatea proceselor care se află pe rolul instanțelor de judecată la acest moment intră pe situația descrisă la lit. a). Adică hotărârea din apel este pronunțată după data de 20 iulie 2017, ceea ce înseamnă că partea nemulțumită de hotărârea din apel o poate ataca cu recurs. Așa se face că părțile au pornit la drum cu gândul că se vor judeca în 2 etape – fond și apel, însă planurile le-au fost schimbate de decizia CCR 369/30.05.2017, introducându-se și calea de atac a recursului.

Aceasta este situația și în dosarul nr. 6449/328/2015 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj. Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Turda la data de 09.12.2015, iar hotărârea din apel a fost pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj la data de 16.10.2017. Fiindcă hotărârea a fost pronunțată ulterior datei de 20 iulie 2017, recursul a devenit admisibil și pentru acest dosar, acesta urmând să fie soluționat de către Curtea de Apel Cluj.

Pe cale de consecință, la solicitarea debitorului, prin încheierea din 03.04.2019, Curtea de Apel Cluj a hotărât să transmită o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): „În contextul supremaţiei dreptului Uniunii, principiile securităţii raporturilor juridice şi al efectivităţii trebuie interpretate în sensul că se opun ca, într-un litigiu din domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor, regulile procedurale să fie modificate ulterior sesizării instanţei de către consumator, printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu caracter obligatoriu, pusă în aplicare de către legiuitor printr-o lege de modificare a Codului de procedură civilă, prin introducerea unei noi căi de atac care poate fi utilizată de către profesionist, cu consecinţa prelungirii duratei procesului şi a creşterii costurilor pentru finalizarea acestuia?

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Cluj întreabă CJUE dacă introducerea căii de atac a recursului încalcă dreptul Uniunii Europene, în contextul în care părțile se așteptau de la bun început ca procesul să aibă doar 2 etape – fond și apel, ceea ce înseamnă prelungirea duratei procesului și creșterea costurilor de judecată (mai ales) pentru consumator.

În cuprinsul sesizării, Curtea de Apel Cluj arată următoarele: „Curtea Constituțională nu a analizat raportul dintre art. 147 alin. (4) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, care prevede următoarele: „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. Aceste 2 norme juridice au forţă juridică egală, impunându-se interpretarea şi aplicarea lor coroborativă la o speţă precum cea de faţă, în care părţile au început şi s-a derulat procesul în proporţie de 90% cunoscând că există doar 2 etape procesuale, pentru ca pe final, când credeau că se apropie de o soluţie definitivă, să ia la cunoştinţă că „s-a născut" o nouă etapă procesuală şi că durata optimă şi previzibilă a procesului nu mai este atât de optimă şi de previzibilă”.

Cu privire la situația de fapt, debitorul C.I. se judecă cu Banca Comercială Română. Hotărârile pronunțate de Judecătoria Turda și Tribunalul Specializat Cluj au fost favorabile debitorului, în sensul eliminării din contract a comisionului de acordare, comisionului de administrare și a părții netransparente din rata dobânzii, cu consecința returnării sumelor către împrumutat. Curtea de Apel Cluj urmează să soluționeze recursul promovat de Banca Comercială Română după pronunțarea deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Costișor. Până la momentul publicării articolului, sesizarea Curții de Apel Cluj nu apare pe pagina CJUE.

Cei interesați pot obține suspendarea propriului dosar aflat în stadiu de recurs, până când se pronunță CJUE în Cauza Costișor. Sfatul echipei Credere este să discutați cu avocatul dumneavoastră pe această problemă, însă numai în situația în care vă este teamă de soluția ce ar putea fi pronunțată de instanță în recurs. Cu alte cuvinte, dacă hotârarea din apel vă este favorabilă, atunci aveți un interes în a încerca suspendarea dosarului, în speranța că recursul băncii va deveni inadmisibil. Dacă hotărârea din apel nu vă este favorabilă, atunci, de principiu, nu există un interes din partea dumneavoastră pentru a suspenda dosarul, din moment ce recursul reprezintă o șansă în plus pentru schimbarea soluției defavorabile din apel.

Documentul este disponibil aici: Sesizare CJUE Curtea de Apel Cluj - Recurs - Cauza Costisor