x

Tribunalul Galați urmează exemplul Curții de Apel Cluj și sesizează CJUE pe problema înghețării cursului de schimb. Cauza Crihană C-364/19.

Iată că după sesizarea Curții de Apel Cluj, o altă instanță din țara noastră, în speță Tribunalul Galați, trimite întrebări către Curtea Justiție a Uniunii Europene pentru a clarifica mai multe aspecte care vizează dosarele ce au ca obiect înghețarea cursului de schimb LEU-CHF la valoarea de la momentul acordării împrumutului.

Instanțele din țară noastră par să sancționeze pasivitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție care nu a reușit, până la acest moment, să unifice practica printr-un recurs în interesul legii. Sesizările din ce în ce mai numeroase către Curtea de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un fapt îmbucurător, mai ales că de-a lungul timpului instanța europeană a avut o poziție pro consumator atunci cand a fost sesizată să interpreteze Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive (directivă transpusă în România prin Legea 193/2000).

Astfel, în dosarul nr. 5908/233/2015*, prin încheierea din data de 27.02.2019 (atașată prezentului articol), Tribunalul Galați a sesizat din oficiu Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:

1) Articolul 1 alineatul 2 şi articolul 4 alineatul 2 din Directiva 93/13/CEE, astfel cum au fost analizate prin Cauza C-186/16 - Andriciuc şi alţii, trebuie interpretate în sensul că instanţa naţională este obligată în cazul unei clauze de risc valutar care reia o dispoziţie naţională să analizeze cu prioritate incidenţa interdicţiei prevăzute la art. 1 alin. 2 din Directivă sau să analizeze respectarea de către profesionist a obligaţiei de informare care intră în obiectul de reglementare al art. 4 alin. 2 din Directivă, fără o analiză prealabilă a dispoziţiilor art. 1 alin. 2 din Directivă?

2) Articolul 1 alineatul 2 şi articolul 4 alineatul 2 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretate în sensul că în situaţia nerespectării obligaţiei de informare a consumatorului prealabilă încheierii contractului de credit, profesionistul se poate prevala de dispoziţiile art. 1 alin. 2 din Directivă, astfel încât clauza contractuală de risc valutar care reia o dispoziţie legală naţională să fie exclusă de la analiza caracterului abuziv?

Chiar dacă aceste întrebări par a fi fost deja analizate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Andriciuc C-186/16, în sesizarea Tribunalului Galați se face trimitere inclusiv către principiul nominalismului monetar. Potrivit acestui principiu, debitorul este obligat să suporte diferențele de curs, indiferent de cât de mari ar fi oscilațiile cursului de schimb. În baza acestui principiu, prin aplicarea art. 1 alin. 2 din Directiva 93/13/CEE, instanțele de judecată resping dosarele care vizează înghețarea cursului de schimb, fără a mai analiza dacă debitorul a fost sau nu informat asupra consecințelor care decurg din încheierea unui contract de credit în valută.

Mai important de atât, potrivit paragrafului 25 din Cauza Andriciuc C-186/16, Curtea de Justiție a Uniunii Europene arată că are posibilitatea de a aduce explicații suplimentare și îndrumarea necesară, dincolo de conținutul celor două întrebări, în funcție de precizările făcute de Tribunalul Galați în sesizare. Pe cale de consecință, atât sesizarea Tribunalului Galați (Cauza Crihană C-364/19), cât și sesizarea Curții de Apel Cluj (Cauza Șerban C-81/19), ar trebui să aducă instanțelor din țara noastră clarificările necesare, speranța consumatorilor fiind aceea că interpretarea instanței europene va aduce un mare plus pentru soluționarea favorabilă a dosarelor ce vizează înghețarea cursului de schimb.

În cuprinsul sesizării, Tribunalul Galați subliniază următoarele: „Se constată că hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-186/16 Andriciuc a devenit ineficientă pentru consumatorii din România, iar aceștia nu au putut valorifica principiile și interpretările statuate de CJUE referitoare la analiza clauzelor abuzive (…) Tribunalul apreciază că, în situația în care profesionistul s-ar putea prevala de dispozițiile art. 1 alin. 2 din Directiva 93/13/CEE, atunci conduita băncii ar fi una speculativă și ar putea beneficia de protecția unui drept, în sensul excluderii clauzei contractuale de la analiza caracterului abuziv, deși nu a respectat o obligație precontractuală esențială, respectiv informarea prealabilă a consumatorului cu privire la conținutul clauzelor contractuale.”

Observăm, așadar, orientarea pro consumator a completului de judecată de la Tribunalul Galați. Soluția Curții de Justiție a Uniunii Europene este așteptată în circa 24 de luni, dar este extrem de probabil ca CJUE să se pronunțe mult mai devreme în sesizarea realizată de Curtea de Apel Cluj (Cauza Șerban C-81/19).

Având în vedere că practica din țară noastră care vizează înghețarea cursului de schimb este de o manieră covârșitoare în favoarea băncilor, sfatul echipei Credere, către toți cei care au un astfel de proces pe rolul instanței de judecată, este să discute cu propriul avocat și să încerce suspendarea dosarului până când se pronunță CJUE în cauzele Șerban și Crihană.

[Document] Sesizare CJUE Tribunalul Galati - Cauza Crihana